Lagărul de Auschwitz, locul moţii a milioane de oameni, Holocaustul. O pată a istoriei ce pare departe de România, dar nu este aşa. Iaşul a fost unul dintre oraşele de la noi din ţară unde oamenii au simţit atrocităţile unei istorii încărcate de durere. Familii despărţite, copii care au rămas fără copilărie, femei torturate şi mii de oameni ucişi. Iancu Ţucărman s-a născut de două ori: prima oară într-o toamnă, acum 87 de ani, a doua oară într-un tren în care fusese încuiat ca să nu mai iasă viu. Iancu Ţucărman e aşa cum vorbeşte: hotărât şi prudent. Extrem de ordonat, cu o grijă maniacală pentru detalii, şi-a împachetat amintirile riguros, în sertare pe care le deschide, fără ură, cu o curiozitate aproape ştiinţifică. Iancu Ţucărman a supravieţuit trenului morţii Iaşi-Podu Iloaiei, din iunie 1941. E destul de mult. În vagonul pe care îl numeşte, cu acel sentiment intim şi absolut pe care îl au oamenii faţă de nenorocirile din viaţa lor, “al meu”, au intrat 137 de oameni. La sfârşit mai trăiau doar opt.